Lecturi de weekend: cărți pentru zile de toamnă blândă

Cărțile au fost și vor fi mereu surse nesecate de știință, înțelepciune, bucurie și cunoaștere. Lectura te trimite în lumi de poveste, îți răspunde la întrebări și te face să visezi cu ochii deschiși. Indiferent de preferințe, vei găsi mereu o carte care să te țină cu sufletul la gură de la prima pagină până la final.

Într-o lume din ce în ce mai grăbită, transformă cititul în ritual și bucură-te de liniștea și claritatea pe care le poate aduce în viața ta. Noi te ajutăm în fiecare săptămână cu sugestii de cărți și recomandări de lecturi de weekend din cele mai diverse zone.

„Friends, iubiri și marele lucru teribil”, Matthew Perry, Editura Nemira

Îndrăgitul star din „Friends” te conduce în culisele acestui serial de succes și povestește despre lupta cu dependența în stilul său inconfundabil, amuzant și ingenuu, într-o carte plină de speranță.

Actorul vorbește despre liniștea pe care a simțit-o în momentele de luciditate, despre experiențele trăite alături de colegii din „Friends”, dar și despre alte vedete pe care le-a întâlnit pe parcurs. Franc, conștient de sine și cu umorul său caracteristic, Perry își descrie lupta de o viață cu dependența și tot ceea ce a alimentat-o de-a lungul anilor.

„Bună, mă numesc Matthew, deși e posibil să mă știți după alt nume. Prietenii îmi spun Matty. Și ar cam trebui să fiu mort.” Așa începe povestea captivantă a celebrului actor Matthew Perry, care ne poartă în călătoria lui, pornind de la ambiția din copilărie de a deveni faimos și ajungând până la dependență și recuperare.

O carte visceral de onestă, emoționantă, amuzantă, care te va trece prin o mulțime de stări.

Romain Gary, „Rădăcinile cerului”, Editura Humanitas Fiction

La ora crepusculului imperiilor coloniale, când popoarele încearcă să-și câștige libertatea și să traseze granițe, Africa este un butoi cu pulbere. Franța vrea să-și mențină cu orice preț dominația, iar insurgenții strâng rândurile, fiecare tabără cunoscându-și inamicul.

Însă între imaginarele linii de front ale acestui conflict încă subteran apare un personaj unic, care perturbă fragilul statu quo. Din vocile celor ce l-au cunoscut (adepți sau inamici), din rapoartele autorităților coloniale și relatările rebelilor, se țese o poveste incredibilă, al cărei protagonist, francezul Morel, erou al Rezistenței, supraviețuitor al lagărelor germane, capătă, în peisajul magnificei savane africane, fațete contradictorii. Erou și om de acțiune? Don Quijote? Aventurier calculat? Marionetă a mișcărilor politice de eliberare? Agent sovietic? Ecoterorist avant la lettre?

Cine este acest bărbat care luptă, mai întâi cu vorba și apoi cu arma în mână, împotriva cruzimii vânătorilor – fie ei oameni albi sau băștinași – și care adună în jurul lui, asemenea unei figuri mesianice, pe dezmoșteniții sorții și ai Istoriei, precum și pe nelipsiții trădători?

Monumentalul roman al lui Romain Gary, impregnat de un umanism profund, a primit în 1956 Premiul Goncourt și a fost ecranizat în 1958 de John Huston, avându-i în distribuție pe Trevor Howard, Juliette Gréco, Errol Flynn și Orson Welles.

„Cartea poștală”, Anne Berest, Editura Trei

Pe 6 ianuarie 2003, părinții lui Anne Berest găsesc în cutia lor de scrisori o carte poștală neobișnuită. Anonimă, pe o parte are fotografia Operei Garnier, iar pe cealaltă parte sunt scrise numele bunicilor, mătușii și unchiului mamei sale, morți la Auschwitz, în 1942: Ephraïm, Emma, Noémie și Jacques. Douăzeci de ani mai târziu, Anne Berest pornește în căutarea persoanei care le-a trimis acea carte poștală. Ajutată de mama ei, autoarea explorează toate ipotezele posibile.

Pe parcursul acestei investigații, care se întoarce în timp până la începutul secolului XX, Anne Berest reconstituie destinul înaintașilor ei, familia Rabinovich, fuga lor din Rusia, călătoria lor în Letonia, apoi în Palestina și, în cele din urmă, sosirea lor la Paris, războiul și ororile lui.

Povestea familiei Rabinovitch evidențiază cruzimea antisemitismului, exilurile repetate și speranțele reînnoite de integrare, încrederea care a rămas în ciuda avertizărilor. Cu acuratețe și inteligență, narațiunea restabilește contextul, disecând modul în care, pe nesimțite, o ideologie criminală a putut să se impună, până în punctul de a trezi zelul unui stat francez care anticipează cererile naziste.

Cartea este o relatare istorică, o investigație contemporană și, totodată, un thriller inițiatic.

„Seducătoarea din Florența”, Salman Rushdie, Editura Polirom

Având în centru figura misterioasă și seducătoare a unei femei – prințesă, vrăjitoare și sclavă, visul de dragoste al oricărui bărbat –, povestea îmbină epoci istorice și spații culturale diametral opuse, purtându-te din Florența lui Machiavelli și a familiei Medici în opulenta Indie a mogulilor din perioada de glorie marcată de domnia lui Akbar. Deși te lași cucerit de eroina cărții, deși acela care ține în mână firele multicolore ale narațiunii pare să fie un personaj misterios cu aerul unui nobil, cu măiestria unui scamator și misiunea unui diplomat, adevărata partitură a seducției este interpretată, ca întotdeauna, de Rushdie însuși, care îmbină harul unui povestitor oriental cu talentul plastic și bogăția de nuanțe ale unui miniaturist.

Romanul este o elegie închinată frumuseții și, în același timp, o meditație asupra naturii și a modului în care funcționează puterea.

Foto: shutterstock

CITEȘTE ȘI: Două romane ale câștigătoarei premiului Nobel pentru Literatură 2022, Annie Ernaux, vor fi lansate în România în această toamnă

Annie Ernaux câștigă Premiul Nobel pentru Literatură 2022

Premiul Nobel pentru literatură: Salman Rushdie, printre favoriți la casele de pariuri